Credinta e totul !

Rugaciunea sotului pentru sotia sa

2011-04-17T11:26:00.002-07:00

Dumnezeul meu, Tu mi-ai dat sotie ca sa imi fie insotitoare nedespartita a vietii mele si sa imi fie partasa sortii in vremea calatoriei mele pe pamant. Fa, Preabunule, sa cunosc ca incredintandu-mi aceasta faptura din mainile Tale, mi-ai incredintat-o ca sa lucram impreuna toata virtutea; ca desi florile frumusetii, blandetii si bunatatii sunt insusirile firii sale, prin insasi firea sa totdeauna este supusa la diferite slabiciuni si neputinte. Ajuta-mi sa nu fiu asupritor si nedrept cu ea. Sa nu pretind lucruri mai presus de puterile ei si impotriva poruncilor Tale. Caci daca nu cerem de la stralucitorul trandafir sa infloreasca inainte de vremea sa si de la frageda viorea sa aiba taria si trainicia copacilor, cum voi cere de la sotia mea lucruri mai presus de puterile ei? Fa sa ma port fata de ea totdeauna cu dragoste si blandete, si cand rataceste sa o intorc cu bunatate din amagirea ei. Alunga din inima mea mandria neomeneasca si cruntul drept al celui mai tare, care m-ar indemna a ma purta cu asprime si a chinui o faptura pe care dragostea a adus-o langa mine si pe care Legea o tine langa mine cand poate aceasta dragoste se stinge. Fa sa inteleg ca este nedrept a asupri o faptura slaba si fara nici o aparare, ca este nevrednic a dispretui si a calca in picioare o floare ce mi-a pricinuit bucurie in frumoasele zile ale primaverii vietii mele.

Dreapta judecata imi porunceste, o, Dumnezeul meu, ca fiind si eu insumi cazut in mii de greseli si neajunsuri, sa le sufar cu rabdare pe cele ale sotiei mele, si-mi arata ca omul este supus amagirilor si ratacirii si ca fapta dragostei poruncite de Tine este a ierta si a trece cu vederea greselile aproapelui. Si, numai astfel purcezand, iti cerem ca Tu sa ne ierti, precum iertam si noi.

Fa sa cunosc ca aceasta faptura pe care mi-ai incredintat-o, fiind supusa prin gingasia si neputinta firii ei la multe feluri de boli si slabiciuni, se cuvine sa ma port cu ea cu blandete si iubire, sa ii fiu sprijin in bolile si slabiciunile ce sunt legate de firea ei si sa nu uit niciodata ca ea este mama acestor copii de care ma bucur si care ma veselesc prin mangaierile lor; ca acestia sunt un dar al dragostei ei si ar fi nedrept a dispretui pomul care a dat asa frumoase roade.

Pazeste inima mea, Dumnezeule, de ucigatoarea otrava a geloziei si banuielilor, si fa sa cunosc ca acestea nu fac decat a departa dintre noi iubirea si fericirea.

Ajuta-mi ca prin vorbe si fapte bune sa-i dovedesc sotiei mele ca are in mine cel mai bun si mai iubitor insotitor. Si daca nu voi reusi in acest chip, sa ma feresc a i-o dovedi intrebuintand mijloacele cele nefolositoare. Asprimea si purtarea rea intarata duhurile in loc sa le apropie; iar purtarii blande si intelepte si dragostei indelung rabdatoare nici cea mai stricata inima nu i se poate impotrivi pana in sfarsit; caci gheata groasa ce acopera raurile se topeste cand vantul cald al primaverii sufla fara oprire.

Dumnezeul meu, Tu care carmuiesti inimile oamenilor spre cele bune, carmuieste asemenea si pe ale noastre si fa ca deplina intelegere sa uneasca sufletele noastre.

Iar daca Tu ai hotarat, Doamne, sa cerci inima mea, da-mi rabdare, ajuta-mi sa nu ma port impotriva poruncilor rabdarii, nici sa fiu nedrept cu altii pentru ca ei s-au aratat nedrepti fata de mine.

Fa sa cunosc ca numai simtamintele de dragoste inrauresc celelalte suflete. intareste inima mea in bunele hotarari, si ajuta-mi ca prin purtarea mea sa nu fac nefericita faptura pe care bunatatea Ta mi-a incredintat-o. Ci, printr-o inteleapta unire, bucurandu-ne de fericire pe cat poate omul a se bucura pe pamant, sa binecuvantam totdeauna numele Tau. Amin.

Rugaciune pentru casatorie

2011-04-17T11:26:00.001-07:00

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce ai zis: „Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu, si toate celelalte se vor adauga voua“, daruieste-mi toate cele de trebuinta pentru a merge pe calea mantuirii.

In mainile Tale este viata mea si fara Tine nu pot cunoaste nici implinirea si nici bucuria cea adevarata. Stiind aceasta, avand dorinta de a purta crucea casatoriei, Te rog sa ma ajuti sa gasesc faptura potrivita alaturi de care sa infrunt marea vietii acesteia.

Ajuta-ma, Doamne, ajuta-ma, cum numai Tu ma poti ajuta. De multe ori ispita singuratatii mi-a ranit inima, de multe ori diavolul deznadejdii a lovit in poarta sufletului meu. De atata durere inima mea s-a strans, si nu este nimeni care sa imi aline durerea.

La Tine alerg, Doamne, nadejdea mea, intarirea mea, lumina vietii mele. Ajuta-ma sa am o familie bineplacuta Tie, o familie peste care sa se reverse multimea binecuvantarilor Tale.

Fereste-ma, Doamne, de tot raul. Fereste-ma de o alegere gresita. Fereste-ma de minciuni, de rautate, de desfrau. Sa nu ma insele frumusetea cea degrab trecatoare, ci sa caut mai ales frumusetea sufleteasca. Sa nu ma orbeasca dragostea patimasa, nici sa nu ma biruie patimile si poftele.

Tu stii, Doamne, nepriceperea si slabiciunea mintii mele. Izbaveste-ma prin harul Tau de neputintele care ma apasa.

Vino in ajutorul meu, Iubitorule de oameni! Daruieste-mi intelepciune si rabdare. O, grea este crucea rabdarii, si greu imi este sa nu fiu covarsit de ea. Dar in Tine imi pun nadejdea.

Ajuta-ma, Doamne, sa iubesc Biserica, sa starui in rugaciune si sa am ravna pentru implinirea poruncilor Tale. Sa ma spovedesc ori de cate ori umbra pacatului va tulbura mintea mea, mai inainte ca gandul murdar sa devina fapta. Daruieste-mi ca primind dezlegare de pacate sa-mi indrept viata dupa cum Iti este bineplacut Tie.

Fa sa-mi fie mie familia cale de mantuire, cale de bucurie. Sa nu caut implinirea cea inselatoare cu care ma ademeneste aceasta lume, ci sa caut dragostea pe care ai binecuvantat-o la nunta din Cana Galileii.

Sa imi fie familia prilej pentru a-Ti multumi in fiecare zi. Si la vreme potrivita, daruieste-mi, Doamne, copii credinciosi si sanatosi, care sa duca o viata curata si sfanta.

Rugatori aduc pentru mine pe toti sfintii, pe mai marii cetelor ingeresti, pe Inaintemergatorul Tau, pe inteleptii Apostoli, si impreuna cu acestia pe Preacinstita si Preacurata Maica Ta, ale caror rugaciuni primeste-le, Milostive Hristoase al meu, pentru folosul meu si pentru mantuirea mea.

Ca Tu Insuti esti, Bunule, sfintirea si luminarea sufletelor noastre si Tie dupa cuviinta, ca unui Dumnezeu si Stapan, toti slava Iti inaltam, in toate zilele. Amin.

Rugaciunea tinerilor care vor sa se casatoreasca

2011-04-17T11:25:00.004-07:00

Doamne, Dumnezeule al milostivirilor si a toata bunatatea, care plinesti cererile celor care Te cheama cu credinta, asculta si nevrednica noastra rugaciune. Tu vezi ca vrem sa ne unim vietile prin casatorie, Tu vezi dorirea inimilor noastre si stii daca este buna sau este rea.

Daca este bineplacut Tie sa luam asupra noastra crucea casatoriei, ajuta-ne sa biruim toate piedicile cu care vrajmasul ne necajeste. Ajuta-ne, Doamne, ca la Tine este nadejdea noastra. Daruieste-ne pace, daruieste-ne liniste si sanatate sufleteasca si trupeasca. Fereste-ne de noroiul desfraului, fereste-ne de caderea in poftele trupesti. Lumineaza-ne mintile ca sa nu fie intunecate de vrajmas. Curateste-ne Tu, ca sa nu ne intineze pacatul. intareste-ne sa mergem pe calea cea ingusta, ocrotiti de Preacurata Ta Maica si de soborul tuturor sfintilor. Sa avem o familie in care sa straluceasca faclia credintei si a virtutilor, si pruncii nostri sa fie calauziti asa cum trebuie pentru a ajunge madulare vrednice ale Bisericii Tale.

Iar daca Tu stii ca din anumite pricini ne este mai de folos sa parasim vrerea noastra si sa nu pornim impreuna pe drumul casatoriei, ajuta-ne sa intelegem aceasta si sa parasim voia noastra fara a fi cuprinsi de tulburare sau de deznadejde.

Inaintea Ta, Doamne, sunt vietile noastre. Randuieste cu ele precum stii ca este mai bine pentru noi. Ca vazand grija Ta sa iti multumim si sa Te laudam pana la sfarsitul zilelor noastre. Ca Tu esti Dumnezeul nostru si Tie slava iti inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunile nasilor

2011-04-17T11:25:00.003-07:00

Rugaciunea nasilor la botezul unui prunc

Cel ce ai daruit robului Tau/roabei Tale [N] izbavire de pacate prin Sfantul Botez si i-ai dat ca pe o arvuna innoirea vietii, Insuti Stapane, Doamne, binevoieste sa straluceasca pururea lumina fetei Tale in inima robului Tau acesta [roabei Tale aceasta]; apara pavaza credintei sale nebantuita de vrajmasi, pazeste-i nespurcata si neintinata haina nestricaciunii cu care s-a imbracat; fii milostiv acestuia [acesteia] si noua, parintilor/nasilor sai, dupa multimea indurarilor Tale.

Ca intru aceasta Sfanta Taina s-a binecuvantat si s-a slavit preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

Rugaciunea nasilor pentru finii de cununie

Dumnezeule Atotputernic si Atoatetiitor, rugamu-ne Tie pentru robii Tai [N], pe care unul altuia i-ai harazit, asezandu-i sub puterea Tainei Tale si cu inger pazitor incununandu-i, sa-i desavarsesti intru iubire si sa-i invrednicesti de copii sanatosi si de casa imbelsugata. Iar pe noi, nevrednicii, sa ne luminezi si sa ne intaresti spre a le sta alaturi dupa cuviinta, cu rugaciune si cu bun sfat, ca niste marturisitori si implinitori statornici ai voii Tale celei dumnezeiesti si ai sfintelor Tale randuieli, si ca niste parinti sufletesti, partasi la implinirea sfanta a acestei familii. Daruieste lor si noua, Doamne, ca, in tot timpul, intr-un duh intalnindu-ne, pe Tine sa Te preamarim, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea sotilor unul pentru altul

2011-04-17T11:25:00.001-07:00

Rugaciunea sotilor unul pentru altul

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ne-ai invatat ca intotdeauna sa ne rugam unul pentru altul, caci asa vom implini legea Ta si ne vom arata vrednici de mila Ta, cauta cu indurare si pazeste de vrajmasii vazuti si nevazuti pe sotul meu (sotia mea), pe care mi l-ai daruit (mi-ai daruit-o) a petrece impreuna pana la moarte.

Daruieste-i sanatate si deplina intelepciune, ca sa-si poata indeplini datoriile dupa voia si poruncile Tale. Fereste-l (o) de ispitele pe care n-ar fi in stare sa le poarte. Intareste-l (o) in dreapta credinta si in dragoste desavarsita, ca sa lucram impreuna faptele bune si sa ne intocmim viata dupa sfintele Tale asezari si porunci. Ca a Ta este stapanirea si puterea in veci. Amin.

Rugaciunea credinciosilor ce se casatoresc

2011-04-17T11:24:00.003-07:00

Rugaciunea credinciosilor ce se casatoresc

Stapane, Doamne, Dumnezeul nostru, sfintitorul nuntii celei de taina si preacurate, pazitorul nestricaciunii si chivernisitorul cel bun al celor lumesti, Cel ce dintru inceput ai zidit pe om si l-ai pus, ca pe un imparat, peste fapturile Tale si ai zis: Nu este bine sa fie omul singur pe pamant, sa-i facem ajutor,- pentru aceasta ai randuit sa lase omul pe tatal sau si pe mama sa si sa se uneasca cu sotia sa (sotul sau) si sa fie amandoi un trup, iar pe cei ce Dumnezeu i-a impreunat, omul sa nu-i desparta. Insuti, Stapane, trimite darul Tau cel ceresc peste mine nevrednicul robul Tau (roaba Ta) si binecuvinteaza casatoria pe care astazi o intemeiem inaintea fetei Tale. Curateste toate pacatele mele, iarta-mi toate faradelegile, dezleaga-mi toate gresalele cele de voie si cele fara de voie,- uneste gandurile, cugetele si inimile noastre in dragoste nefatarnica si in credinta nestramutata, indrepteaza-ne pasii pe caile Tale, pentru ca pururea sa implinim voia Ta cea sfanta. Umple casa noastra de toate bunatatile, daruieste-ne copii buni si ne invredniceste ca impreuna sa petrecem vietuire fara prihana, sa sporim in tot lucrul bun si bineplacut Tie, sa plinim cu inima curata poruncile Tale si sa laudam si sa preamarim preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau: al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea vaduvei

2011-04-17T11:24:00.001-07:00

Rugaciunea vaduvei

Dumnezeul meu, placut-a voii Tale celei nepatrunse de mintea omeneasca sa-l ia la Tine pe sotul meu. Grea este crucea ce mi-ai dat-o sa o port. La cine insa voi cauta scapare, fara numai la Tine, Cel ce esti aparatorul si sprijinitorul Atotputernic al vaduvelor si Parintele cel Atotbun al orfanilor! Ajuta-mi ca unei neputincioase, hraneste-ma ca pe o sarmana si ma intareste a face intru toate voia Ta cea sfanta! In tine, Preabunule Stapane, pun toata increderea mea, asculta umilita mea rugaciune, pentru Fiul Tau cel Unul-Nascut, Domnul nostru lisus Hristos, cu Care impreuna stapanesti in vecii vecilor. Amin.

Rugaciunea parintilor pentru casatoria fiului lor

2011-04-17T11:23:00.001-07:00

Doamne, asculta putina noastra rugaciune pentru copilul nostru, robul Tau (numele) si nu ne lasa fara raspuns. Tu ai randuit ca barbatul sa lase pe tatal sau si pe mama sa si sa se uneasca cu femeia sa si sa fie amandoi un trup. Tu ai binecuvantat nunta, aratand curatia ei. Tu i-ai primit in imparatia Ta pe sotii care au dus o viata de evlavie, implinind poruncile Tale si crescandu-si urmasii in frica Ta.

Randuieste, Doamne, precum stii, ca la vremea potrivita robul tau (numele) sa-si intemeieze o familie. Ca nu cumva sa traiasca o viata de pacat, stand departe de nunta. Sa nu-si intineze trupul cu patimile si cu poftele, batjocorit fiind de diavol.

Ajuta-l, Doamne, sa gaseasca o sotie credincioasa, o sotie blanda, buna si iubitoare, care sa-i fie cu adevarat podoaba si alaturi de care sa mearga pe calea mantuirii.

Te rugam, Doamne, vino in ajutorul lui, ca numai Tu stii ce e in adancul inimilor oamenilor. Gaseste-i Tu, Doamne, o sotie vrednica alaturi de care sa faca tot binele. Nevointa este pentru femeia credincioasa barbatul necredincios, si nevointa este pentru barbatul credincios femeia necredincioasa.

Daruieste-i Tu, Doamne, sa aiba parte de un camin linistit, de dragoste si de intelegere, ca sa Te laude impreuna cu toti ai casei lui pana la sfarsitul vietii sale. Amin.

(Daca rugaciunea se citeste pentru casatoria fetei, se va citi cu schimbarile cuvenite.) Rugaciunea parintilor pentru casatoria fiului lor

Doamne, asculta putina noastra rugaciune pentru copilul nostru, robul Tau (numele) si nu ne lasa fara raspuns. Tu ai randuit ca barbatul sa lase pe tatal sau si pe mama sa si sa se uneasca cu femeia sa si sa fie amandoi un trup. Tu ai binecuvantat nunta, aratand curatia ei. Tu i-ai primit in imparatia Ta pe sotii care au dus o viata de evlavie, implinind poruncile Tale si crescandu-si urmasii in frica Ta.

Randuieste, Doamne, precum stii, ca la vremea potrivita robul tau (numele) sa-si intemeieze o familie. Ca nu cumva sa traiasca o viata de pacat, stand departe de nunta. Sa nu-si intineze trupul cu patimile si cu poftele, batjocorit fiind de diavol.

Ajuta-l, Doamne, sa gaseasca o sotie credincioasa, o sotie blanda, buna si iubitoare, care sa-i fie cu adevarat podoaba si alaturi de care sa mearga pe calea mantuirii.

Te rugam, Doamne, vino in ajutorul lui, ca numai Tu stii ce e in adancul inimilor oamenilor. Gaseste-i Tu, Doamne, o sotie vrednica alaturi de care sa faca tot binele. Nevointa este pentru femeia credincioasa barbatul necredincios, si nevointa este pentru barbatul credincios femeia necredincioasa.

Daruieste-i Tu, Doamne, sa aiba parte de un camin linistit, de dragoste si de intelegere, ca sa Te laude impreuna cu toti ai casei lui pana la sfarsitul vietii sale. Amin.

(Daca rugaciunea se citeste pentru casatoria fetei, se va citi cu schimbarile cuvenite.)

Rugaciunea sotiei pentru sotul ei

2011-04-17T11:22:00.001-07:00

O, Doamne preabunule, Tu mi-ai dat un sot al zilelor mele pe pamant, partas sortii mele si sprijinul meu in vremea calatoriei acestei vieti. Fa sa cunosc ca el se ingrijeste de mine si ajuta-ma sa nu intristez niciodata zilele lui, nici sa fiu nemultumitoare fata de cel care ma sprijina si ma ingrijeste. Fa-ma supusa si indatoritoare, ca nu cumva printr-o purtare necuviincioasa sa-i adaug la osteneli si sa-i amarasc painea ce-o castiga pentru mine si copiii nostri.

Izvorule al intelepciunii, lumineaza-ma sa cunosc toate virtutile familiei si printr-o inteleapta chivernisire sa pastrez ceea ce el aduna cu osteneli si prin sudoarea fetei sale. Ajuta-mi ca prin supunere, prin dulceata purtarii mele, prin rabdarea si dragostea mea, sa incununez zilele lui cu flori si cu bucurii, sa impart cu el fara cartire toate loviturile vietii si sa-i fiu insotitoare nedespartita, precum in fericire asa si in necaz.

Pazeste-ma de impodobirile necumpatate si de necuviintele in care cad femeile care nu cunosc pretul unui sot bun, punandu-si toata fericirea lor in podoabe si petreceri zgomotoase si desarte ce atrag dupa sine neintelegeri, dezamagire si dureri. Ajuta-mi sa deprind toate virtutile care fac podoaba femeii, pentru ca daca varsta sau bolile imi vor ridica floarea frumusetii si a tineretii sa-mi ramana o inima vrednica de dragostea sotului meu si a fiilor nostri, ca sa le dau pilda buna, intarindu-i in puterea virtutii. Asculta, Preabunule, glasul meu cel umilit, si trimite binecuvantarea Ta asupra zilelor noastre. Amin.
Rugaciunea sotiei pentru sotul ei

O, Doamne preabunule, Tu mi-ai dat un sot al zilelor mele pe pamant, partas sortii mele si sprijinul meu in vremea calatoriei acestei vieti. Fa sa cunosc ca el se ingrijeste de mine si ajuta-ma sa nu intristez niciodata zilele lui, nici sa fiu nemultumitoare fata de cel care ma sprijina si ma ingrijeste. Fa-ma supusa si indatoritoare, ca nu cumva printr-o purtare necuviincioasa sa-i adaug la osteneli si sa-i amarasc painea ce-o castiga pentru mine si copiii nostri.

Izvorule al intelepciunii, lumineaza-ma sa cunosc toate virtutile familiei si printr-o inteleapta chivernisire sa pastrez ceea ce el aduna cu osteneli si prin sudoarea fetei sale. Ajuta-mi ca prin supunere, prin dulceata purtarii mele, prin rabdarea si dragostea mea, sa incununez zilele lui cu flori si cu bucurii, sa impart cu el fara cartire toate loviturile vietii si sa-i fiu insotitoare nedespartita, precum in fericire asa si in necaz.

Pazeste-ma de impodobirile necumpatate si de necuviintele in care cad femeile care nu cunosc pretul unui sot bun, punandu-si toata fericirea lor in podoabe si petreceri zgomotoase si desarte ce atrag dupa sine neintelegeri, dezamagire si dureri. Ajuta-mi sa deprind toate virtutile care fac podoaba femeii, pentru ca daca varsta sau bolile imi vor ridica floarea frumusetii si a tineretii sa-mi ramana o inima vrednica de dragostea sotului meu si a fiilor nostri, ca sa le dau pilda buna, intarindu-i in puterea virtutii. Asculta, Preabunule, glasul meu cel umilit, si trimite binecuvantarea Ta asupra zilelor noastre. Amin.

Predica Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Duminica a V-a din Postul Mare (a Cuvioasei Maria Egipteanca)

2010-03-21T12:06:00.000-07:00

Iubirea faţă de Dumnezeu ne aduce iertare de păcate

Duminica a V-a din Postul Mare (a Cuvioasei Maria Egipteanca)
Marcu 10, 32-45

'În vremea aceea, luând pe cei doisprezece ucenici ai Săi, Iisus a început să le spună cele ce aveau să I se întâmple, zicând: Iată, ne ducem sus în Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat căpeteniilor preoţilor şi cărturarilor; şi-L vor osândi la moarte şi-L vor da în mâna păgânilor, care-L vor batjocori şi-L vor bate şi-L vor scuipa şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Atunci au venit la dânsul Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, şi I-au zis: Învăţătorule, voim să ne faci ceea ce vom cere de la Tine. Şi Iisus i-a întrebat: ce voiţi să vă fac? Iar ei I-au spus: dă-ne nouă să şedem unul de-a dreapta Ta şi unul de-a stânga Ta, întru slava Ta. Dar Iisus le-a răspuns: nu ştiţi ce cereţi! Puteţi să beţi paharul pe care-l beau Eu şi să vă botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu? Iar ei I-au zis: putem. Iisus le-a zis atunci: paharul pe care Eu îl beau, cu adevărat îl veţi bea, şi cu botezul cu care Mă botez, vă veţi boteza. Dar a şedea de-a dreapta şi de-a stânga Mea, nu-Mi este îngăduit să dau decât acelora pentru care s-a rânduit. Când au auzit ceilalţi zece, au început să fie mânioşi pe Iacov şi pe Ioan. Iar Iisus, chemându-i la Sine, le-a zis: ştiţi că cei ce se socotesc cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele şi cei mai mari ai lor le stăpânesc. Dar între voi nu trebuie să fie aşa, ci care dintre voi va vrea să fie mai mare să fie slujitorul vostru. Şi care va vrea să fie cel dintâi între voi să fie slujitorul tuturor, pentru că şi Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea viaţa preţ de răscumpărare pentru mulţi.'

Luca 7, 36-50
'În vremea aceea, unul din farisei L-a rugat pe Iisus să mănânce cu el. Şi intrând în casa fariseului, a şezut la masă. Şi iată era în cetate o femeie păcătoasă şi, aflând că şade la masă, în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir. Şi, stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând, a început să ude cu lacrimi picioarele Lui, şi cu părul capului ei le ştergea. Şi săruta picioarele Lui şi le ungea cu mir. Şi văzând, fariseul, care-L chemase, a zis în sine: Acesta, de-ar fi prooroc, ar şti cine e şi ce fel e femeia care se atinge de El, că este păcătoasă. Şi răspunzând, Iisus a zis către el: 'Simone, am să-ţi spun ceva'. 'Învăţătorule, spune', zise el. 'Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci. Dar, neavând ei cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Deci, care dintre ei îl va iubi mai mult?' Simon, răspunzând, a zis: 'Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult.' Iar El i-a zis: 'Drept ai judecat'. Şi întorcându-se către femeie, a zis lui Simon: 'Vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă, cu lacrimi Mi-a udat picioarele şi le-a şters cu părul ei. Sărutare nu Mi-ai dat; ea însă, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele. De aceea îţi zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puţin, puţin iubeşte.' Şi a zis ei: 'Iertate îţi sunt păcatele'. Şi au început cei ce şedeau împreună la masă să zică în sine: 'Cine este Acesta care iartă şi păcatele?' Iar către femeie a zis: 'Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace.''

† DANIEL,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Evangheliile rânduite de către Biserică pentru a fi citite în duminica a V-a sunt ca o lumină pentru sufletul nostru în această perioadă a Postului Mare. Avem două citiri din Evanghelie care se explică în felul următor: până în secolul al XI-lea, în duminica a V-a din Post nu era pomenită şi Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca, ci era o duminică în care accentul se punea pe smerenie. De aceea, prima Evanghelie, cea după Sfântul Evanghelist Marcu (10, 32-45), ne arată cererea celor doi ucenici ai Domnului Hristos, Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, de-a sta unul de-a dreapta şi altul de-a stânga Lui, în slava Lui, tocmai în momentul în care Mântuitorul vorbea despre viitoarele Sale pătimiri, şi anume că Fiul Omului va fi dat pe mâna păgânilor şi pe mâna mai-marilor cărturarilor şi fariseilor care Îl vor batjocori, Îl vor omorî, iar El, Fiul Omului, va învia a treia zi.

Dorinţa de slavă a ucenicilor este temperată de smerenia Domnului

Deşi vorbea despre suferinţă şi moarte, doi dintre ucenicii Săi I-au cerut ca unul să stea de-a dreapta, iar celălalt de-a stânga Lui întru slava Lui, ceea ce, desigur, a mirat şi a supărat pe ceilalţi ucenici, deoarece li se părea prea mare dorinţa de slavă şi prea puţină smerenia pe care ar fi avut-o în sufletul lor fraţii Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu. Însă Mântuitorul Iisus Hristos îi întreabă: 'Puteţi voi oare să beţi paharul pe care-l beau Eu şi să vă botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu?' Iar ei, neînţelegând suficient de bine la ce se referă Mântuitorul, au răspuns cu entuziasm: Putem! Atunci Mântuitorul a profeţit că, într-adevăr, ei vor bea paharul pe care-l va bea El şi se vor boteza cu botezul cu care Se va boteza El, şi anume vor trece prin suferinţe (iar Sfântul Apostol Iacov va trece şi prin încercarea mare a mărturisirii credinţei cu preţul muceniciei). Paharul suferinţei şi botezul sângelui despre care vorbeşte Mântuitorul Iisus Hristos ucenicilor Săi prefigurează în ele taina săptămânii Sfintelor Patimi sau Pătimiri ale Mântuitorului Iisus Hristos. De aceea, Biserica a rânduit să menţină lectura veche din Evanghelia după Sfântul Evanghelist Marcu, lectură care vorbeşte despre Pătimirile viitoare ale Mântuitorului, Răstignirea şi Moartea Sa, dar şi despre Învierea Sa.

Totuşi, pentru cinstirea Sfintei Maria Egipteanca, a fost adăugată şi o lectură din Evanghelia după Luca, unde se vorbeşte de femeia păcătoasă care plângea pentru păcatele ei şi care a primit iertare de la Mântuitorul Iisus Hristos. De fapt, Evanghelia aceasta se citeşte la ziua de pomenire a unei cuvioase. Deci există o legătură între pocăinţa din Evanghelia a doua, cea după Luca, şi pocăinţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca. Această alegere se explică prin faptul că Biserica a păstrat din Evanghelia după Marcu îndemnul Mântuitorului la smerenie, zicând: Puteţi bea paharul pe care Eu îl beau, puteţi să vă botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu (adică cu botezul sângelui sau al muceniciei), dar a şedea de-a dreapta Mea şi de-a stânga Mea, nu-Mi este îngăduit să dau decât acelora pentru care s-a rânduit (Marcu 10, 40) , adică aceasta va fi un dar din partea lui Dumnezeu Tatăl.

Logica puterii şi logica slujirii

Prin această precizare, Mântuitorul deschide minţile ucenicilor Săi şi continuă zicând: 'Fiul Omului nu a venit ca să I se slujească, ci să slujească'. Astfel, Mântuitorul răstoarnă sau schimbă logica lumească a stăpânirii asupra altora prin logica sfântă a slujirii celor mai mici ca rang şi autoritate.

Deci Mântuitorul inversează logica puterii ca folosire a altora în interes propriu, într-o logică a dăruirii de sine altora. Dacă eşti mai mare într-o comunitate trebuie să ai grijă de viaţa celorlalţi, de mântuirea celor mulţi. Vedem deci că Mântuitorul îndeamnă pe ucenicii Lui să nu caute slavă, spre deosebire de alţii, prin superioritate impusă, ci să caute slujire sfântă, smerită, să nu caute o putere care domină, ci să promoveze o iubire care slujeşte, care ajută pe alţii să crească spiritual în iubire smerită, ca să dobândească mântuirea sau unirea cu Dumnezeu Cel smerit şi milostiv. Deci Biserica a păstrat lecturile vechi din tradiţia ierusalimiteană a Postului Mare şi a adăugat pe parcurs o semnificaţie în plus la unele duminici, cum au fost şi Duminica Sfântului Grigorie Palama, Duminica Sfintei Cruci şi Duminica Sfântului Ioan Scărarul, şi anume aceea de a ne îndemna şi mai mult la sporirea vieţii duhovniceşti.

Perioada Postului Mare, şcoală a pocăinţei şi a smereniei

Ceea ce leagă cele două Evanghelii de astăzi este smerenia. Smerenia pe care Mântuitorul o recomandă ucenicilor Săi, atât prin pilda vieţii Sale, cât şi prin cuvântul Său, precum şi smerenia femeii păcătoase care îşi plânge păcatele, pentru a se elibera de ele.

Ridicarea sufletului din moartea păcatului se face prin smerenie şi pocăinţă, adică prin lacrimile pocăinţei. Atât Evanghelia de astăzi cât şi pomenirea Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca au ca scop comun îndemnul la pocăinţă, la pregătire pentru înviere spirituală, la curăţirea de păcate prin Taina Pocăinţei sau a Spovedaniei şi a primirii iertării păcatelor.

În mod deosebit, din Evanghelia după Sfântul Evanghelist Luca reţinem că Mântuitorul Iisus Hristos, ca dumnezeiesc duhovnic, are o altă gândire decât gândirea oamenilor obişnuiţi. Simon fariseul care L-a invitat pe Mântuitorul Iisus Hristos în casa Lui, când a văzut că femeia păcătoasă plânge şi şterge cu părul capului ei picioarele Mântuitorului şi le unge cu mir de mare preţ, gândea în inima sa, cum zice Evanghelia, adică în cugetul său, că dacă Iisus ar fi prooroc ar şti ce fel de femeie este această femeie păcătoasă.

Numai Iisus, Dumnezeu-Omul, cunoaşte omul în realitatea lui adâncă şi în vocaţia lui ultimă

Deci, pe lângă faptul că Simon fariseul osândea pe această femeie păcătoasă, care nu avea nume bun, el judeca indirect şi pe Mântuitorul Iisus Hristos, reproşându-I că nu ar cunoaşte ce fel de femeie este ea. Simon cunoştea faptul că ea este o femeie păcătoasă, întrucât reputaţia ei negativă nu era ascunsă nimănui. Iisus Domnul însă cunoştea mai mult şi mai bine decât Simon. Mântuitorul cunoştea nu doar faptele rele sau păcatele femeii, ci şi sincera ei dorinţă de schimbare a vieţii sale păcătoase, pocăinţa ei sinceră pentru a se elibera de un trecut apăsător, de o conştiinţă încărcată de mulţimea păcatelor. Nu ştim ce gândea femeia păcătoasă care-şi plângea păcatele, pentru că gândul ei se exprima în lacrimi şi în gesturi smerite de pocăinţă, dar şi în gesturi de preţuire şi respect profund faţă de Mântuitorul Iisus Hristos. Putem presupune că ea auzise de Iisus Cel milostiv Care vindecă oamenii, îi iartă şi îi recuperează, îi vindecă sufleteşte şi trupeşte, le redă demnitatea şi speranţa mântuirii. Numai aşa se explică faptul că Mântuitorul Iisus Hristos, la sfârşitul Evangheliei de astăzi, îi spune femeii păcătoase: 'Iertate îţi sunt păcatele tale!', iar apoi adaugă: 'Mergi în pace, credinţa ta te-a mântuit!' Hristos Domnul nu a spus: pocăinţa ta te-a mântuit, ci credinţa ta te-a mântuit. Aşadar, pocăinţa este foarte valoroasă şi necesară numai dacă izvorăşte din credinţă, şi anume din credinţa că Iisus este Fiul lui Dumnezeu Care poate ierta păcatele. Deci, prin pocăinţa ei sinceră şi smerită, femeia păcătoasă mărturisea implicit şi faptul că Iisus Domnul poate ierta păcatele şi că, de fapt, El nu este simplu om, ci este Dumnezeu-Omul, Care a venit să ierte păcatele oamenilor, să-i mântuiască, să le schimbe viaţa, din viaţă căzută în păcat într-o viaţă sfântă plină de virtuţi.

Cinstirea adusă Mântuitorului Hristos de femeia păcătoasă este mult mai mare decât atenţia acordată Lui de Simon fariseul

Mântuitorul Iisus Hristos, cunoscător şi al gândurilor oamenilor, nu doar al faptelor acestora, zice: 'Simone, un cămătar avea doi datornici. Unul îi datora 500 de dinari, o sumă imensă, şi altul 50, şi i-a iertat pe amândoi. Care dintre ei îl va iubi mai mult pe cel care le-a iertat datoria?' Desigur, era logic şi era evident răspunsul lui Simon, şi anume: cel care a fost mai datornic şi căruia i s-a iertat datoria, acela va iubi mai mult pe cel care l-a iertat. Cu alte cuvinte, cel care datora 500 de dinari, acela va iubi mai mult pe cămătarul care i-a iertat datoria. Apoi Mântuitorul continuă acest dialog duhovnicesc cu Simon fariseul, care se considera mai bun, mai drept decât alţii, spunându-i: Tu M-ai invitat la tine, dar nu ai respectat tradiţia iudaică, nu Mi-ai dat apă să mă spăl pe mâini şi pe picioare, iar femeia aceasta Îmi spală picioarele cu lacrimile ei şi le şterge cu părul capului ei şi varsă mir de mare preţ pe picioarele Mele. Cu alte cuvinte, deşi tu o consideri păcătoasă, ea Mă cinsteşte pe Mine mai mult decât Mă cinsteşti tu, deşi tu eşti gazdă. Desigur, lipsa de răspuns a lui Simon fariseul sau tăcerea lui arată că el a înţeles mustrarea înţeleaptă, dar directă, pe care Mântuitorul i-a adus-o.

După ce-l învaţă pe Simon fariseul să fie smerit şi să nu judece repede pe alţii, Mântuitorul Iisus Hristos, apreciind pocăinţa femeii păcătoase, îi spune: 'Iertate sunt păcatele tale', ceea ce a surprins pe cei prezenţi, deoarece numai Dumnezeu iartă păcatele oamenilor. Şi El apoi i-a zis ei: 'Credinţa ta te-a mântuit! Mergi în pace!' Din Evanghelia iertării femeii păcătoase vedem cum Mântuitorul Iisus Hristos recuperează pe cei pierduţi, ridică pe cei căzuţi şi dăruieşte iertare şi demnitate celor care sunt aspru judecaţi şi dispreţuiţi de cei ce se consideră mai buni şi mai drepţi decât alţii. Trebuie precizat că atunci când Mântuitorul spune despre această femeie 'i s-a iertat mult acesteia pentru că a iubit mult', El nu se referă la iubirea pătimaşă a femeii păcătoase, ci la iubirea ei smerită ca recunoştinţă pentru Mântuitorul Iisus Hristos, Cel ce poate ierta păcatele şi vindeca sufletele celor pocăiţi.

Vedem din Evanghelia de astăzi că orice om căruia i s-a iertat mult de către Dumnezeu trebuie să iubească mult pe Dumnezeu, pentru că iertarea pe care Dumnezeu ne-o dăruieşte este expresia iubirii Lui infinite pentru noi, milostivirea Sa pentru noi. Iar la milostivirea Lui trebuie să răspundem cu smerită recunoştinţă şi iubire fiască.

Mirul păcătoasei - podoaba Bisericii

Deci femeia aceasta păcătoasă, deodată cu pocăinţa ei pentru păcate, arată şi recunoştinţă faţă de Hristos. Pocăinţa se exprimă prin lacrimi, iar recunoştinţa, prin mirul de mare preţ, care aici simbolizează toate darurile scumpe şi frumoase pe care le aducem noi la biserică: veşminte sfinte, icoane sfinte, candele, vase sfinte, biserici noi zidite cu bucurie, biserici vechi restaurate cu grijă şi cu respect pentru valorile transmise de înaintaşi. Toată podoaba Bisericii este simbolic mirul nostru de mare preţ pe care îl aducem noi, păcătoşii, ca să cinstim cu el picioarele Mântuitorului Iisus Hristos, după pilda femeii păcătoase care s-a pocăit pentru păcatele ei, dar şi după pilda femeilor mironosiţe, care, când s-au întâlnit cu Hristos Cel Înviat, s-au închinat Lui în tăcere şi I-au cuprins picioarele Lui în semn de smerenie multă şi preţuire (cf. Matei 28, 9).

Marii păcătoşi, dascăli ai pocăinţei pentru întreaga Biserică

Orice dar aducem în biserică, îl aducem Mântuitorului Hristos, pentru că El este pururea prezent în Biserică şi ne întâmpină pe noi aici (cf. Matei 28, 20). Femeia păcătoasă care se pocăieşte devine un mare dascăl pentru noi toţi, şi anume, prin pocăinţa ei sinceră, prin smerenia ei desăvârşită, întrucât ea nici nu ridică ochii la cer, nici nu-L priveşte pe Mântuitorul în faţă, fiindcă nu îndrăzneşte, ci doar plânge şi udă cu lacrimi picioarele Mântuitorului, în timp ce adaugă mirul de mare preţ, unind astfel pocăinţa şi recunoştinţa: pocăinţa pentru păcate şi recunoştinţa pentru iertare. Acestea sunt luminile Evangheliei de astăzi, care ne vorbeşte despre femeia păcătoasă.

Probabil că Simon fariseul cunoştea bine viaţa acestei femei, cunoştea mulţimea păcatelor ei, dar Mântuitorul Iisus Hristos nu a mai amintit păcatele ei atunci când ea se pocăia cu lacrimi multe. El nu a mai amintit trecutul ei întunecat şi tulburat, pentru că vedea mai mult limpezimea lacrimilor ei ca lacrimi sincere ale pocăinţei. El n-a mai amintit trecutul ei căzut în păcate, pentru că vedea mai întâi dorinţa ei de ridicare din păcat. El n-a mai pomenit rutina lipsită de sens a păcatelor ei repetate, pentru că vedea mai întâi un început bun în viaţa ei. Nu ştim ce anume a determinat această femeie să vină la Iisus. Este un mare mister, o mare taină, cum a lucrat harul lui Dumnezeu în conştiinţa acestei femei. De ce L-a căutat ea pe Iisus în casa lui Simon fariseul, de ce a venit ea acolo şi de ce a început ea să plângă la picioarele lui? Desigur, există un posibil răspuns tainic şi anume: întrucât sfinţenia lui Hristos s-a întâlnit cu păcătoşenia femeii, ea a simţit cât de mare este prăpastia sau vidul între ea, păcătoasa, şi El, Hristos Cel Sfânt. Suferinţa vidului ei spiritual o îndrepta spre Iisus în Care se afla plinătatea iubirii milostive.

Această femeie, care a auzit că Iisus din Nazaret a intrat în casa lui Simon fariseul, vine aici, pentru că ea căuta ceea ce nimeni nu îi putea dărui, şi anume iertarea de păcate. Aici vedem cât de mare este puterea harului lui Dumnezeu care lucrează prin Taina Pocăinţei, astfel încât marii păcătoşi care se pocăiesc, care îşi schimbă radical viaţa, pot deveni dascăli ai pocăinţei pentru întreaga Biserică. Mai înţelegem că Mântuitorul Iisus Hristos nu vede doar păcatul în femeia păcătoasă care se pocăieşte, ci vede ceea ce este mai profund în om decât păcatul, şi anume dorinţa de ridicare din păcat şi posibilitatea de schimbare şi înnoire a vieţii, tocmai pentru că păcatul, deşi ne-am obişnuit cu el, este străin omului, creat după chipul lui Dumnezeu Cel Sfânt.

Prin spovedanie, post, rugăciune şi lacrimi se înnoieşte haina de lumină harică a Botezului nostru

Când omul se pocăieşte, chipul lui Dumnezeu Cel Sfânt din el se reînnoieşte, asemenea unei icoane vechi de aur care, din cauza timpului, a prafului, a fumului, se înnegreşte, se urâţeşte, dar când se spală sau se curăţă icoana îşi regăseşte frumuseţea cea dintâi. Tot aşa şi omul păcătos, când îşi spală păcatele prin lacrimile pocăinţei, prin spovedanie, prin post şi rugăciune, prin îndreptarea de la faptele rele spre fapte bune, atunci îşi reface frumuseţea cea dintâi a chipului lui Dumnezeu în om, îşi spală haina de lumină harică de la Botez.

În Evanghelia acestei Duminici vedem ce înseamnă a fi un penitent sau un om care se pocăieşte şi îşi plânge păcatele. Pocăinţa înseamnă mai întâi regretul sau căinţa pentru păcat şi invocarea sau cererea milostivirii lui Dumnezeu ca să-i ierte păcatele şi să-l ajute să-şi schimbe viaţa în bine. Astfel, pocăinţa apare ca un pod, ca o punte între starea de păcătoşenie care ne depărtează de Dumnezeu şi starea de curăţie sau sfinţenie care ne apropie de Dumnezeu Cel Unul Sfânt.

Cuvioasa Maria Egipteanca, mireasă a Împărăţiei Cerurilor

Evanghelia care ne vorbeşte despre pocăinţa femeii păcătoase este baza pentru a înţelege mai bine viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca. În plus faţă de păcătoasa din Evanghelia după Luca, viaţa Mariei Egipteanca ne arată că ea, după 47 de ani de pocăinţă pentru cei 17 ani de trăire în păcate şi în patimi trupeşti, nu doar a primit iertarea ca femeia din Evanghelia de astăzi, ci a devenit o sfântă, plină de lumina harului dumnezeiesc. Atât de mult au ajutat-o pocăinţa, nevoinţele şi rugăciunile pe Cuvioasa Maria Egipteanca, încât, aşa cum se spune, în Viaţa ei scrisă de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, în secolul al VII-lea, uneori, când se ruga, se ridica de la pământ în lumină sau trecea Iordanul mergând pe apă ca pe uscat. Aici, vedem că Biserica Ortodoxă, în această perioadă a Postului Sfintelor Paşti, arată că, oricât de păcătos ar fi un om, bărbat sau femeie, pocăinţa şi rugăciunea, fapta bună şi postul nu numai că-l ridică la starea dinainte de păcat, ci mai sus, îi aduce sfinţenia, ca dar de la Dumnezeu. Maria Egipteanca, o femeie care în tinereţe se lupta cu păcatul desfrânării, a fost pricină de cădere pentru mulţi bărbaţi atunci când păcătuia cu ei. Acum însă, ea este pricină de ridicare, prin pilda ei, pentru mulţi oameni păcătoşi. Ea, care înainte era o prostituată a păcatului, a devenit mai târziu, după cum spun cântările de la Utrenia duminicii acesteia, o mireasă a Împărăţiei Cerurilor. Iată, aceasta este puterea pocăinţei pentru păcate în care lucrează de fapt harul milostivirii lui Dumnezeu, care se dăruieşte nouă pentru multa pocăinţă, pentru smerenia care vine din multele nevoinţe ale celor ce se pocăiesc. Legătura dintre această Duminică, a Sfintei Cuvioasei Maicii noastre Maria Egipteanca şi săptămânile următoare din Postul Mare, care ne îndreaptă spre suferinţele, spre pomenirea Răstignirii, Morţii şi Învierii Mântuitorului, ne cheamă la lucrarea duhovnicească de răstignire şi moarte a păcatelor şi patimilor din noi, pentru a dobândi învierea sufletului din păcat şi bucuria întâlnirii cu Hristos Cel Răstignit şi Înviat, Care Se dăruieşte nouă tainic, când postim, ne pocăim, ne rugăm, săvârşim fapte bune şi ne împărtăşim mai des cu Sfânta Euharistie, cu Trupul şi Sângele Domnului.

Să ne ajute bunul Dumnezeu ca să simţim şi noi cum mulţi oameni păcătoşi care s-au pocăit au devenit sfinţi şi ne ajută şi pe noi, nu numai prin pilda vieţii lor, ci şi prin rugăciunea lor. De aceea, azi noi nu doar admirăm viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, ci ne şi rugăm ei zicând: Cuvioasă Marie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, ca să ne mântuim, spre slava lui Dumnezeu şi bucuria Sfinţilor! Amin! (Articol apărut în ziarul „Lumina de Duminică” din data de 21 martie 2010).

Sursa:http://www.patriarhia.ro/

Săptămâna a V-a din Postul Mare

2009-03-29T10:16:00.000-07:00

În perioada 29 martie - 4 aprilie, Biserica Ortodoxă se află în Săptămâna a V-a din Postul Sfintelor Paşti.Miercuri, 1 martie 2009, în bisericile ortodoxe se va citi integral Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Totalizând peste 250 de stihuri, Canonul Sfântului Andrei Criteanul este unul din cele mai frumoase imnuri liturgice şi cel mai amplu dintre toate canoanele Bisericii Ortodoxe, fiind numit şi Canonul cel Mare. Specifică Postului Mare, această slujbă invită credincioşii la rugăciune, post şi pocăinţă. Părţi din Canonul Sfantului Andrei Criteanul se citesc şi la sfintele slujbe săvârşite în prima săptămână din Postul Mare.Vineri, 3 martie 2009, se va săvârşi Denia Acatistului Născătoarei de Dumnezeu. Această slujbă a fost introdusă în amintirea unui eveniment petrecut în anul 626, în Constantinopol, când cetatea a fost atacată de perşi şi de avari, iar patriarhul Serghie al Constantinopolului, luând icoana Născătoarei de Dumnezeu, a înconjurat împreună cu poporul cetatea, pe zidurile ei, şi Născătoarea de Dumnezeu a intervenit ajutând dreptcredinciosii să-i învingă pe atacatori. Acest acatist este săvârşit în Postul Mare ca o mulţumire adusă Maicii Domnului, fiind un imn de laudă şi cinstire pe care credincioşii ortodocşi îl închină Născătoarei de Dumnezeu.

Ambasadorul Greciei, în vizită la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei

2009-02-25T09:37:00.003-08:00

Ieri, 23 februarie a.c., Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, l-a primit la Reşedinţa mitropolitană din Iaşi pe Excelenţa Sa, dl. Georgios Poukamissas, ambasadorul Republicii Elene la Bucureşti. În cadrul întrevederii au fost evocate bunele relaţii existente, de-a lungul timpului, între Biserica Ortodoxă din Grecia şi cea din România. Această relaţie de frăţietate continuă şi astăzi, numeroasele pelerinaje făcute de credincioşii greci la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi sau de către credincioşii moldoveni la o serie de mănăstiri şi biserici din Grecia fiind o dovadă a aprecierii reciproce a spiritualităţii celor două popoare. Pe de altă parte, de-a lungul dialogului, atât Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, cât şi Excelenţa Sa Georgios Poukamissas au reflectat asupra rolului pe care Bisericile Ortodoxe din cele două ţări trebuie să şi-l asume la nivelul Uniunii Europene, acela de a mărturisi şi promova valorile creştine într-o societate pluralistă şi secularizată. În cadrul vizitei sale la Iaşi, ambasadorul Greciei a mai vizitat, pe lângă Catedrala mitropolitană, şi Mănăstirile „Sf. Trei Ierarhi“, Cetăţuia, Golia şi Biserica „Sf. Sava“.

Sursa: mmb.ro

Şansă la o viaţă mai bună pentru 22 de copii din Bacău

2009-02-25T09:34:00.000-08:00

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, începând din luna ianuarie a acestui an, Fundaţia “Melchisedec Ştefănescu”, filial Bacău şi Biroul de Asistenţă Socială al Episcopiei Romanului au deschis în Bacău Centrul de zi “Sf. Ioan Botezătorul”, în cadrul căruia se oferă zilnic sprijin pentru 22 de elevi nevoiaşi. În cadrul programului “Cu drag, la şcoală” elevii îşi fac lecţiile, primesc zilnic o masă caldă şi participă la diferite competiţii sau merg în excursii în diferite zone ale Moldovei.„Este cunoscut faptul că episcopul Romanului, Melchisedec Ştefănescu, a avut o grijă deosebită faţă de elevii buni dar săraci, oferind burse pentru ca aceştia să îşi poată continua studiile. Fundaţia noastră continuă practic activitatea episcopului, încercând să prevină abandonul şcolar, dar şi să ofere o bună educaţie elevilor participanţi la proiect“, a explicat preotul Eugen Ciuchi, consilier al Biroului Misiune şi Filantropie în cadrul Episcopiei Romanului şi vicepreşedinte al fundaţiei „Melchisedec Ştefănescu“.

Sursa: mmb.ro

Slujire arhierească în Biserica 'Sântul Ierarh Nicolae' din Episcopia Giurgiului

2009-02-23T11:56:00.001-08:00

În Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, înconjurat de un ales sobor de preoţi, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în Biserica „Sf. Ierarh Nicolae” din Bolintin Deal, protoieria Bolintin. Cu acest prilej, Preasfinţia Sa a instalat în funcţia de preot paroh al parohiei Bolintin Deal I pe Părintele Pisculungeanu Florin şi în funcţia de preot II al aceleiaşi parohii pe Părintele Avram Anani. De asemenea, cu această ocazie a acordat distincţia eparhială „Vrednicia Vlăsceană” domnului Emilian Bănică, primarul din Bolintin Deal. În cuvântul de învăţătură adresat numeroşilor credincioşi prezenţi, Preasfinţitul Părinte Ambrozie a vorbit despre pericopa evanghelică în care sunt arătate semnele premergătoare sfârşitului lumii şi ale celei de a doua veniri a Mântuitorului Hristos. La final, Preasfinţia Sa i-a îndemnat pe cei prezenţi la săvârşirea faptelor bune, la pocăinţă şi la iertare, urmând cuvintelor Sfântului Apostol Iacov: „Aşa să vorbiţi şi aşa să faceţi, ca unii care veţi fi judecaţi prin legea libertăţii”. (Iacov 2,12)

Sursa: episcopiagiurgiului.ro

În cinci ani, credincioşii din Oneşti se vor ruga într-o catedrală nouă

2009-02-22T12:11:00.000-08:00

Construcţia Catedralei cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh“ din Oneşti a început acum 19 ani. Anul acesta, lucrările vor continua prin acoperirea sfântului lăcaş cu tablă adusă din Ucraina. Duminica trecută, credincioşii din Oneşti au vizitat, la îndemnul părintelui paroh Constantin Alupei, protopop al Protoieriei Oneşti, şantierul de lucru al catedralei.Catedrala cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh“ a început să se ridice în Oneşti în urmă cu 19 ani. În prezent, lucrările au ajuns la nivelul acoperişului, care necesită o tablă specială.Până la terminarea lucrărilor, oneştenii participă la sfintele slujbe în demisolul catedralei aflate în construcţie.

Conferinţa „Biserica şi societatea în regiunea Cernăuţi“, la Seminarul Teologic din Botoşani

2009-02-22T12:08:00.001-08:00

La Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. M. Mc. Gheorghe“ din Botoşani se desfăşoară, începând de vineri, 20 februarie 2009, conferinţa „Biserica şi societatea în regiunea Cernăuţi“, organizată în cadrul proiectului transfrontalier „Tradiţie, artă, educaţie - valori europene, valori fără frontiere“, finanţat de Uniunea Europeană printr-un Proiect Phare. Întrunirea tinerilor din România şi Ucraina a debutat la ora 13:00 cu susţinerea referatelor de către studenţii şi profesorii ucraineni, urmând ca, în partea a doua, să fie discutate referatele prezentate. Ieri, 21 februarie a.c., a avut loc simpozionul proiectului, prin continuarea discuţiilor din ziua precedente, evidenţierea aspectelor comune şi a celor distincte, specifice în iconografia creştină. În partea a doua a simpozionului s-a stabilit programul şi responsabilităţile fiecăruia dintre membrii echipei pentru următoarea activitate.

Sursa: ziarullumina.ro

Preotul care "slujeste" pe hi5

2009-02-22T12:02:00.000-08:00

Parintele Daniel Nitu slujeste la una dintre bisericile din orasul Dabuleni, judetul Dolj, iar in timpul liber petrece ore bune pe Internet, mai ales pe celebrul site "de prietenii" hi5.com, anunta Evenimentul Zilei. Pozele si mesajele postate de preotul Nitu pe contul pe care si l-a facut pe site-ul cu pricina arata fie ca parintele e apropiat de cele lumesti, precum berea si fetele frumoase, fie ca bazilica Ortodoxa are un trend navalnic de modernizare.

Care mai este locul credintei azi?

2009-02-22T03:04:00.000-08:00

Indiferent ce sarbatoare e, ca e Pastele sau Craciunul, ca e Sfanta Marie sau Sfantul Dumitru, opulenta e cea care primeaza. Ce fac oamenii sa fie mai buni crestini? Isi iau cartile de credit si pleaca in goana sa ia pulsul supermarketurilor si al agentiilor de turism.
Orice sarbatoare, indiferent care este insemnatatea ei, este un motiv perfect pentru gratare si bautura. Acum, omul crede ca este mai curat atunci cand se spala cu bani, crede ca este mai linistit cand are burta plina si se crede mai impacat cu el insusi atunci cand are casa, masina si conturi in banca. Credinta este uitata intr-un colt de gand si calcata in picioare de zeul caruia, asa cum spunea Balzac, i se inchina toti: banul."Daca Dumnezeu nu exista si tu nu crezi in El, nu pierzi nimic. Dar daca Dumnezeu exista si tu nu crezi in El, ai pierdut totul", spunea Blaise Pascal. Sunt oameni care cred in Dumnezeu si sunt in stare sa faca diferenta dintre Biserica, care manipuleaza, si credinta purificatoare in El, Atotputernicul. Sunt oameni care nu sunt convinsi de existenta unui Dumnezeu, dar care cred intr-o forta ce nu are nume, forma, dar care exista. Sunt si oameni care spun ca nu cred in nimic, desi paradoxal, nu poti crede in nimic fara sa crezi in ceea ce spui.Intr-un fel sau altul, toti credem in ceva. Avem credinta. Mircea Eliade, desi nu a scris din punct de vedere teist, explica in "Tratat de istorie a religiilor" ca fiecare om are propria lui credinta religioasa, de care, de cele mai multe ori, nici nu este constient. De obicei, este vorba de adorarea propriului eu. Religia copiilor este jocul, religia tinerilor este dragostea fireasca, iar religia batranilor este intelepciunea pamanteasca.Dupa ce facem diferenta dintre religie si credinta, ne intrebam care mai este locul acestei credinte intr-o lume in care fiecare zi este o serie de negocieri cu noi insine pentru a continua acest joc numit viata. In fiecare zi ne indepartam tot mai mult de credinta. Cel mai mult doare ca este o indepartare naturala, poate chiar fireasca, si nu fortata. Am putea sa dam vina pe epoca, pe viata, pe globalizare, avem destui tapi ispasitori. Insa stim, undeva intr-un sertar din mintea noastra, ca noi suntem singurii vinovati ca nu facem nimic pentru a ne pastra credinta.Andre Malraux a prevestit ca "secolul XXI ori va fi unul religios, ori nu va fi deloc". Insa secolul XXI inseamna viteza, inseamna razboaie, inseamna tehnologie, inseamna terorism, inseamna conspiratii, inseamna vicii, inseamna indepartarea de credinta. Omul nu poate fi mai bun, mai curat, mai linistit sufleteste pentru ca pasarile au mancat lintea si nu mai stie calea spre propria redescoperire.Traim in epoca vitezei. Ne trezim, fumam prima tigara, plecam la munca, ne invartim peste zece ore pe zi prin diverse locuri, ne intoarcem acasa si ne predam in fata pernei. Cand mai avem timp de credinta? Cand mai avem timp sa ne redescoperim calea, cand mereu o luam de la cap, iar si iar?Asadar, nu stiu cat e de condamnat ca sarbatoare in ziua de azi inseamna atunci cand ne dam jos costumul de furnica si facem tot ce nu avem timp sa facem in mod obisnuit. Poate arunca cineva cu piatra? Este cineva care nu face asta? In caz ca nu muncim, de sarbatori mancam, bem si dormim. Daca nu de sarbatori, atunci cand?

Jean Tchekan, oaspetele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel

2009-02-22T02:47:00.000-08:00

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit, ieri, 20 februarie, la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, pe Jean Tchekan, fondatorul buletinului informativ Service Orthodoxe de Presse (SOP). În cadrul întâlnirii, s-a discutat, printre altele, despre rolul presei ortodoxe în Europa secularizată şi despre necesitatea găsirii unui limbaj adecvat societăţii în care trăim, pentru a provoca nostalgia după dragostea lui Dumnezeu, existentă în fiecare persoană.Punct de referinţă pentru începuturile mass-media ortodoxe la nivel internaţional, SOP cuprinde informaţii despre viaţa Bisericii Ortodoxe în Franţa şi în întreaga lume. Buletinul a fost fondat în 1975 şi este distribuit, în prezent, în 24 de ţări şi tradus în peste 15 limbi.

Sursa: www.patriarhia.ro

Aşezământ social pentru copii, la Parohia „Sfinţii Trei Ierarhi” Fundeni

2009-02-22T02:46:00.000-08:00

Parohia „Sfinţii Trei Ierarhi” Fundeni din Capitală va construi un aşezământ social pentru copii. Noul centru va oferi beneficiarilor – copii din cadrul parohiei şi împrejurimi, aflaţi în dificultate – servicii de asistenţă socială, medicală şi spirituală la un standard profesional ridicat şi într-o gamă completă. Lucrările vor începe în această primăvară, prin construirea viitorului aşezământ social, parohia dorind să vină în sprijinul copiilor nevoiaşi, în condiţiile în care serviciile de protecţie socială nu pot face faţă nevoilor mari ale tuturor categoriilor de persoane defavorizate.

Sursa: www.patriarhia.ro

Vizite pastorale la Mănăstirea „Sfânta Treime” Știubieni şi în Protopopiatul Săveni

2009-02-08T11:41:00.001-08:00

Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a vizitat, vineri, 6 februarie 2009, Mănăstirea „Sfânta Treime” Știubieni, din județul Botoșani. Este prima vizită canonică a Înaltpreasfinţitului Teofan la acest aşezământ monahal de la întronizarea ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Cu acest prilej, Înaltpreasfinţia Sa a oficiat slujba Sfintei Liturghii, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, și a oferit mănăstirii sfântul antimis. Pe parcursul a patru zile, Înaltpreasfinţitul Teofan vizitează parohiile din Protopopiatul Săveni, vizitele având rol pastoral şi ca scop împărţirea noilor sfinte antimise. Sâmbătă, 7 februarie, la orele 15:00, Înaltpreasfinţia Sa a binecuvântat bustul vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist din localitatea Victoria, iar duminică, 8 februarie, va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sfântul Gheorghe” din oraşul Săveni.

Sursa: www.patriarhia.ro

Simpozionul „Bioterra”, la Sibiu

2009-02-08T11:38:00.000-08:00

În Aula „Ioan Mețianu” a Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu a avut loc, ieri, 6 februarie, Simpozionul „Bioterra”. Evenimentul a fost organizat pentru informarea despre calitatea produselor alimentare aflate pe piaţă, dar şi despre conceptul de agricultură ecologică. Simpozionul a fost organizat de Asociaţia „Bioterra” în colaborare cu Mitropolia Ardealului, beneficiind de binecuvântarea şi participarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Laurenţiu.

Sursa: www.patriarhia.ro

Slujba de binecuvântare a bustului vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist

2009-02-08T11:36:00.001-08:00

Astăzi, 7 februarie, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, au oficiat slujba de binecuvântare a bustului vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist. Bustul este amplasat în faţa bisericii ctitorită de către Patriarhul Teoctist în localitatea Victoria, din judeţul Botoşani, şi a fost realizat cu fondurile primăriei. Evenimentul a fost prilejuit de împlinirea a 94 de ani de la naşterea celui de-al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. În cuvântul rostit după slujbă, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a apreciat gestul credincioşilor din localitatea Victoria de a ridica un bust în memoria Patriarhului Teoctist şi a conturat în câteva cuvinte personalitatea celui care a fost al cincilea Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române.Următorul proiect derulat în memoria Patriarhului Teoctist îl constituie organizarea unui centru de pelerinaje în localitatea sa natală, Tocileni, cu sprijinul moral şi logistic al Patriarhiei Române şi al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Sursa: www.patriarhia.ro